Feb
12
2017

Credincioșii născuți din nou care compun Biserica sunt proprietatea lui Dumnezeu

Credincioșii născuți din nou care compun Biserica sunt proprietatea lui Dumnezeu. Ei se definesc prin sfințenie și slujire. Biserica este chemată și împuternicită să demonstreze caracterul lui Dumnezeu și să împlinească interesele Sale pe pământ. Misiunea ei este să continue lucrarea începută de Mântuitorul și de apostolii Săi, recuperând oamenii din păcat prin pocăinţă şi credinţă. Să aşteptăm oamenii să vină în biserică pentru a auzi mesajul salvării este definiţia iresponsabilităţii unei biserici. Să mergem noi la oameni este definiţia misiunii, adică a mandatului încredinţat de Mântuitorul Bisericii Sale. Înainte să plece din lume, Domnul Hristos a insistat ca ucenicii să meargă în lume şi să predice Evanghelia, împuterniciți de Duhul trimis în inima lor. Oamenii sunt chemați la mântuire, dar în egală măsură sunt trimiși în slujire.
Apostolii au neglijat trimiterea lor în misiune, uitând de mandatul încredințat de Domnul și au rămas în Ierusalim în părtăşie. Acest lucru L-a pus pe Dumnezeu în situaţia să permită o prigoană, astfel încât apostolii să fie constrânşi să fugă din Ierusalim. Oare şi pentru generaţia noastră este nevoie de o astfel de metodă pentru a împlini misiunea pe care o avem din partea lui Dumnezeu? Misiunea, evanghelizarea, slujirea oamenilor - acesta este mandatul suprem al Bisericii lui Dumnezeu şi astăzi.
Ce este misiunea? Este lucrarea spirituală a Bisericii făcută în mijlocul oamenilor, folosind orice metodă după voia lui Dumnezeu pentru mântuirea şi edificarea acestora. Mântuitorul a vindecat și a hrănit oamenii, dar cel mai mult a predicat Evanghelia şi i-a învăţat cum să trăiască pentru Împărăţie. El nu a făcut lucrul acesta în sinagogă decât foarte rar, ci a mers în mijlocul oamenilor. Bisericii trebuie să-i pese de oameni atât cât Îi pasă lui Dumnezeu. Bisericii trebuie să-i pese de alții atât cât Îi pasă lui Dumnezeu de noi.
De ce trebuie să facem misiune? Este iniţiativa şi porunca lui Dumnezeu (Mt. 28:19-29; Fapte 1:8). Este modul de viaţă al Mântuitorului (Matei 4:23-25). Este activitatea principală a apostolilor (Fapte 16:6-7). Umplerea cu Duhul Sfânt, minunile şi semnele sunt făcute în contextul evanghelizării, al misiunii. Mântuirea oamenilor grăbeşte revenirea Domnului Isus (2 Petru 3:11-12). Astăzi evanghelizarea, misiunea par un ,,moft”, deoarece Biserica nu mai are această prioritate din cauza mediocrităţii spirituale în care trăieşte.
Unde trebuie să facem misiune? Pe tot pământul, începând de... AICI (Fapte 1:8) - la cunoscuţi şi necunoscuţi, la duşmani şi prieteni (Fapte 11:19-20); acolo unde oamenii acceptă slujirea noastră (Matei 10:14); acolo unde Duhul Sfânt ne călăuzeşte (Fapte 16:6-10). Tendinţa contemporană este să mergem doar la săraci. Pavel și Petru au ţintit la lideri. Acolo unde nu se face, unde este mai mare nevoie, unde nu merge nimeni.
Viaţa spirituală a unei biserici pendulează între relaţia cu Dumnezeu care se numeşte închinare şi relaţia cu oamenii care se numeşte misiune, evanghelizare şi edificare. Prea multe biserici vin la Dumnezeu în închinare şi nu mai pleacă la oameni în evanghelizare, timp în care altele pleacă la oameni în evanghelizare şi nu mai vin la Dumnezeu în închinare.
Ce fel de oameni ar trebui să fim noi în fața mandatului încredințat de Stăpân? Ce fel de biserică ar trebui să fie biserica în care ne închinăm noi în situația dramatică în care se găsește lumea astăzi? Indiferent de răspuns, amintiți-vă că aceste întrebări ne vor fi repetate și în ziua judecății, iar răspunsul nostru va face marea și eterna diferență.

About the Author: Luigi Mitoi

Comments are closed.