Jun
14
2015

Diavolul a încercat fără succes să biruiască Biserica, în primul rând prin persecuţia din exterior (saducheii, Marele Preot, căpitanul Templului) şi apoi prin corupţia din interior (Anania şi Safira).

Diavolul a încercat fără succes să biruiască Biserica, în primul rând prin persecuţia din exterior (saducheii, Marele Preot, căpitanul Templului) şi apoi prin corupţia din interior (Anania şi Safira). Capitolul şase ne prezintă încercarea Diavolului de a birui biserica prin distragerea atenţiei de la predicarea Evangheliei şi rugăciune, în folosul lucrurilor administrative. Cursa diavolului era întinsă apostolilor ca să nu mai predice Evanghelia şi să nu se roage, fiind prea ocupaţi cu rezolvarea problemelor caritabile.
I. PROBLEMA CARE A GENERAT ALEGEREA DIACONILOR (6:1)
1. Numărul ucenicilor a crescut (v. 1a). Este impresionant să constatăm că un fenomen pozitiv, dorit de fiecare biserică, se poate transforma într-o adevărată problemă.
2. Împărţirea ajutoarelor după criterii subiective. În felul acesta văduvele evreice elenizate au fost nemulţumite de văduvele evreice din Palestina. Între aceste două tabere a existat întotdeauna rivalitate şi această problemă nerezolvată a continuat şi în comunitatea nou înfiinţată, biserica. Apostolii aveau de rezolvat două probleme, una culturală şi alta social-admnistrativă.
II. SOLUTIA APOSOLILOR LA PROBLEMA APĂRUTĂ (6:2-6)
Decizia apostolilor este determinată de scopul bisericii - predicarea Evangheliei - ,,Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu şi să slujim la mese.” Apostolii nu au vrut nicidecum să spună că munca administrativă este inferioară celei pastorale, ci doar au clarificat care este chemarea lor şi care sunt scopurile bisericii. Ei au avut călăuzirea să propună înfiinţarea unui departament administrativ, de caritate: ,,Alegeţi dintre voi şapte bărbaţi, vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi înţelepciune” (v.3). Este surprinzător faptul că pentru lucrările administrative criteriile de selecţie sunt asemănătoare cu cele pentru slujbele spirituale. Observând mentalitatea apostolilor, înţelegem că nu este biblic ca un pastor să fie foarte încărcat cu probleme adminsitrative. Dedicarea apostolilor doar pentru activităţi spirituale a avut rod bogat: ,,Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult şi numărul ucenicilor se înmulţea la Ierusalim şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă” (7:7). Ştefan, unul dintre cei şapte diaconi dedicaţi slujirii administrative devine un evenghelist plin de putere şi are un schimb de vorbe cu iudaizatorii, care se încheie cu uciderea sa. În cea de-a doua parte a capitolului şase şi în capitolul şapte, îl întâlnim pe Ştefan predicând Evanghelia şi fiind ucis de autorităţile religioase din Ierusalim. Urmărind firul prezentării acestor evenimente, desprindem câteva aspecte (6:8-7:60):
1. Ştefan în diaconie (6:1-6)
2. Ștefan în mărturie (6:7-15)
3. Ștefan în judecată (7:1-50)
4. Ștefan în martiraj (7:51-60)
Capitolele 6 şi 7 din cartea faptele Apostolilor ne prezintă un moment din viaţa Bisericii Primare care ne motivează şi ne instruieşte.

About the Author: Luigi Mitoi

Comments are closed.