Feb
5
2006

Fiecare om îşi propune să facă o diferenţă cu viaţa lui

 Fiecare om îşi propune să facă o diferenţă cu viaţa lui, să ajungă la succes, la performanţă în anumite domenii. În ciuda acestui ideal universal, unii pierd, iar alţii câştigă. Ce anume face diferenţa?  
    În general, oamenii fac un anumit lucru în măsura în care reprezintă intereselor lor. Premiul de la sfârşitul anului, medalia de la sfârşitul concursului, salariul de la sfârşitul săptămânii... ne motivează să învăţăm, să ne antrenăm, să muncim. Dacă în viaţa acesta scurtă şi plină de necazuri de pe pământ oamenii ajung la succes sau la faliment, tot aşa este şi în viaţa spirituală, în alergarea spre cer. Care sunt lucrurile care  motivează, ajută călătoria noastră spre cer? În ce fel trebuie trăită viaţa spirituală, pentru a câştiga premiul ceresc, adică harul de a sta veşnic în Împărăţia lui Dumnezeu?

     1. În primul rând, alergarea trebuie făcută în cursa cea bună.
     În general, toţi oamenii aleargă, numai că unii aleargă în cursa cea rea. Ei fac eforturi mari, îşi cheltuiesc resursele, se sacrifică, dar alergarea lor este greşită, aleargă de la început pentru o cauză pierdută. Sunt oamenii care îşi focalizează alergarea vieţii pe acumularea de posesiuni materiale, neglijând sau eliminând interesul lor pentru mântuirea sufletului. Exemple evidente sunt Acan, tânărul bogat, Anania şi Safira, Iuda Iscarioteanul, bogatul din pildă... Priorităţile în viaţă fac din oameni invingători sau învinşi, de aceea viaţa trebuie trăită cu perspectiva eternităţii. 

     2. În al doilea rând, alergarea trebuie făcută după reguli.
     Indiferent că este vorba de şcoală, sport sau serviciu, oamenii lucrează după reguli bine stabilite. Tot la fel, alergarea spre cer are reguli clare, reguli care, pe de-o parte, interzic facerea anumitor lucruri, însă, pe de cealaltă parte, obligă la facerea anumitor lucruri. Nu puţine sunt cazurile în care studenţi, sportivi sau muncitori au fost daţi afară din şcoală, concurs, serviciu din cauza nerespectării regulilor. Exemple biblice pot fi Adam şi Eva, care, nerespectând regula de a nu mânca dintr-un anumit pom, au fost eliminaţi din grădină, pentru că au încălcat regula.

    3. În al treilea rând, alergarea trebuie făcută până la capătul cursei.
    Sunt studenţi, sportivi, muncitori... care încep foarte bine, însă sfârşesc în ruşine şi faliment. Începutul este important, dar nu suficient. În cursa spre cer au început mulţi, dar o vor termina puţini, pentru că alergarea spre cer exclude alergarea pe alte căi, include respectarea regulilor şi rezistarea până la sfârşit, indiferent de circumstanţe. Deseori sunt descurajări, obstacole, dificultăţi şi lipsuri pe drumul spre cer, însă, motivaţi de dorinţa de a fi în cer şi nu în iad, alergarea trebuie făcută pe drumul pe care a mers Isus, respectând regulile respectate de El şi rezitând ca şi El - până la sfârşit.

About the Author: Luigi Mitoi

Comments are closed.