Nov
2
2014

Unul dintre cele mai confruntative acte de cult ale Bisericii este Cina Domnului

Unul dintre cele mai confruntative acte de cult ale Bisericii este Cina Domnului. Acest sacrament înseamnă că Dumnezeu îl invită pe om la masa Sa, să mănânce din azimă, să bea din rodul viţei, şi în felul acesta să-şi amintească, prin credinţă, de trupul şi sângele Mântuitorului Isus Hristos care a fost omorât pentru iertarea oamenilor păcătoşi. Fiindcă Hristos a murit pentru păcat, noi trebuie să murim faţă de păcat, altfel vom muri în păcat. Hristos a murit pentru păcatele din trecut, însă noi trebuie să murim faţă de păcatele din prezent. Pedeapsa pentru păcat era moartea, or Hristos, acceptând pedeapsa pentru păcatele noastre, a acceptat de fapt moartea în locul nostru.
Hristos a murit ca să ne scape de pedeapsa păcatului, noi trebuie să murim ca să scăpăm de puterea păcatului. Moartea Lui a fost una fizică, reală, moartea noastră trebuie să fie una spirituală. Moartea spirituală înseamnă o separare totală faţă de păcat, o insensibilizare desăvărşită faţă de păcat. Misiunea Mântuitorului a fost să moară pentru noi, misiunea noastră este să trăim pentru El - ,,...şi viaţa pe care o trăim acum în trup, o trăim în credinţa în Fiul lui Dumnezeu care ne-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru noi" (Gal. 2:20b).
Ce a făcut Domnul pentru noi a produs mântuirea noastră, ce facem noi pentru El produce răsplata noastră. Moartea Lui pentru păcat ne eliberează de pedeapsa păcatului şi ne oferă mântuirea. Moartea noastră faţă de păcat ne eliberează de puterea păcatului şi ne oferă mărturia - ,,Pentru că prin acesta cei din vechime au căpătat o bună mărturie" (Evrei 11:2). Cina Domnului vorbeşte despre moartea lui Hristos, despre trupul Său străpuns şi despre sângele Său vărsat. Pedeapsa păcatului din trecut şi puterea păcatului din prezent sunt frânte de moartea Mântuitorului. Moartea noastră exprimă abstinenţa faţă de păcat, puritatea faţă de orice formă de imoralitate. Pentru că Hristos a murit noi nu mai avem nici păcatul din trecut, nici păcatul din prezent. Acesta este motivul pentru care noi nu mai putem justifica prezenţa păcatului în trecut sau puterea păcatului în prezent. De aceea spune Pavel această avertizare: ,,De aceea, oricine mănâncă pâinea acesta sau bea paharului Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sângele Domnului" (1 Cor. 11:27). Pentru că păcatul ne face nevrednici, trebuie să împlinim atenţionarea divină: ,,Fiecare să se cerceteze, dar, pe sine însuşi, şi aşa să mănânce din pâinea acesta şi să bea din paharul acesta" (vers. 28). În concluzie, trebuie să mâncâm şi să bem Cina Domnului după ce ne cercetăm, altfel avem parte de osândă.
Dragi oameni ai lui Dumnezeu, veniţi să ne cercetăm, şi aşa să mâncăm trupul Domnului şi să bem sângele Său.

About the Author: Luigi Mitoi

Comments are closed.